Sari la conținut

Lumea Albă: Diferență între versiuni

De la Letopisețul Lumii Albe
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 3: Linia 3:
[[Category:Planete]]
[[Category:Planete]]
[[Category:Planete minore]]
[[Category:Planete minore]]
'''Lumea Albă''' este o planetă minoră ce a existat din momentul [[Fărâmarea|Fărâmării]], luând locul [[Lumea|Lumii<sup>†</sup>]] în realitatea Lumii Albe, una dintre cele două realități din [[Sfera locală|sfera locală a Fărâmării]]. Planeta din [[Realitatea Lumii Negre|cealaltă realitate]] se numește [[Lumea Neagră]].
'''Lumea Albă''' este o planetă minoră ce a existat din momentul [[Fărâmarea|Fărâmării]], luând locul [[Lumea|Lumii<sup>†</sup>]] în [[realitatea Lumii Albe]], una dintre cele două realități din [[Sfera locală|sfera locală a Fărâmării]]. Planeta din [[Realitatea Lumii Negre|cealaltă realitate]] se numește [[Lumea Neagră]].
 
[[Fișier:Lumea-Alba.png|alt=Harta Lumii Albe|centru|800x800px|faracadru]]


== Caracteristici ==
== Caracteristici ==
Linia 13: Linia 15:
Lumea Albă efectuează o rotație completă în jurul [[Luminătorul|Luminătorului]] odată la 326 de zile, iar o rotație completă în jurul propriei axe are durata de 22 de ore. Axa de rotație a planetei este înclinată față de planul elipticii, ducând la apariția anotimpurilor. Acestea sunt în număr de 4 în zonele temperate. [[Oamenii]] și [[păduroii]] folosesc un [[Călindarul|călindar]] solar, împărțit în anotimpuri și luni.
Lumea Albă efectuează o rotație completă în jurul [[Luminătorul|Luminătorului]] odată la 326 de zile, iar o rotație completă în jurul propriei axe are durata de 22 de ore. Axa de rotație a planetei este înclinată față de planul elipticii, ducând la apariția anotimpurilor. Acestea sunt în număr de 4 în zonele temperate. [[Oamenii]] și [[păduroii]] folosesc un [[Călindarul|călindar]] solar, împărțit în anotimpuri și luni.


==== Anotimpurile Lumii în zonele temperate ====
==== Anotimpurile în zonele temperate ====
{| class="wikitable"
{| class="wikitable"
!Anotimp
!Anotimp
Linia 47: Linia 49:
{| class="wikitable"
{| class="wikitable"
!Anotimp
!Anotimp
!Denumirea lunii (oameni și păduroi)
!Denumirea lunii
!Denumirea lunii (rohmani)
([[graiul omenesc]] / [[Graiul pădurean|pădurean]])
!Denumirea lunii
([[graiul rohmănesc]])
!Durata în săptămâni
!Durata în săptămâni
!Durata în zile
!Durata în zile
Linia 219: Linia 223:
[[Marea Vântoaselor]] este o porțiune a [[Apa Harțiului|Apei Harțiului]] mărginită la nord de [[Tărâmul Negurilor]] și la nord-est de [[Ținutul Omenesc]]. La sud și la vest se pierde în [[Apa Harțiului]].
[[Marea Vântoaselor]] este o porțiune a [[Apa Harțiului|Apei Harțiului]] mărginită la nord de [[Tărâmul Negurilor]] și la nord-est de [[Ținutul Omenesc]]. La sud și la vest se pierde în [[Apa Harțiului]].


[[Marea cea Mare]], sau Nal Hutuc în graiul [[Rohmanii|rohmănesc]], este o mare semi-închisă, mărginită la nord de [[Tărâmul Ghețurilor]], la vest de [[Ținutul Omenesc]] și la sud și sud-est de [[Ținutul Rohmănesc]].
[[Marea cea Mare]], sau Nal Hutuc în [[graiul rohmănesc]], este o mare semi-închisă, mărginită la nord de [[Tărâmul Ghețurilor]], la vest de [[Ținutul Omenesc]] și la sud și sud-est de [[Ținutul Rohmănesc]].


[[Adâncimile de Miazăzi]], sau Nal Șeruc în graiul rohmănesc, este o mare semi-închisă, mărginită la sud de [[Ținutul Smoliților]], la nord și nord-est de [[Ținutul Rohmănesc]], la nord și nord-vest de [[Ținutul Omenesc]] și la sud-vest de arhipelagul [[Ostroavele Lotrilor]].
[[Adâncimile de Miazăzi]], sau Nal Șeruc în [[graiul rohmănesc]], este o mare semi-închisă, mărginită la sud de [[Ținutul Smoliților]], la nord și nord-est de [[Ținutul Rohmănesc]], la nord și nord-vest de [[Ținutul Omenesc]] și la sud-vest de arhipelagul [[Ostroavele Lotrilor]].


== Continente ==
== Continente ==
Linia 228: Linia 232:
Al doilea continent cunoscut, în ordinea întinderii, este [[Ținutul Omenesc]], mărginit la nord-vest de [[Tărâmul Negurilor]], la sud-vest de [[Marea Vântoaselor]], la sud de [[Apa Harțiului]], la nord-est de [[Tărâmul Ghețurilor]], la est de [[Marea cea Mare]] și la sud-est de [[Adâncimile de Miazăzi]].
Al doilea continent cunoscut, în ordinea întinderii, este [[Ținutul Omenesc]], mărginit la nord-vest de [[Tărâmul Negurilor]], la sud-vest de [[Marea Vântoaselor]], la sud de [[Apa Harțiului]], la nord-est de [[Tărâmul Ghețurilor]], la est de [[Marea cea Mare]] și la sud-est de [[Adâncimile de Miazăzi]].


Al treilea continent cunoscut, în ordinea întinderii, este [[Ținutul Rohmănesc]], mărginit la nord de [[Marea cea Mare]], la est de [[Apa Harțiului]] și la sud și sud-vest de [[Adâncimile de Miazăzi]].
Al treilea continent cunoscut, în ordinea întinderii, este [[Ținutul Rohmănesc]], mărginit la nord de [[Marea cea Mare]], la est de [[Apa Harțiului]] și la sud și sud-vest de [[Adâncimile de Miazăzi]]. În [[graiul rohmănesc]], acesta este cunoscut drept Dol Rohman.


Al patrulea continent cunoscut este [[Ținutul Smoliților]], mărginit la nord de [[Adâncimile de Miazăzi]] și la est și vest de [[Apa Harțiului]]. Adevărata întindere a acestui continent, precum și limitele sale sudice nu au fost cunoscute niciodată, deși se presupune că acesta se întinde mult la sud de ecuator.
Al patrulea continent cunoscut este [[Ținutul Smoliților]], mărginit la nord de [[Adâncimile de Miazăzi]] și la est și vest de [[Apa Harțiului]]. Adevărata întindere a acestui continent, precum și limitele sale sudice nu au fost cunoscute niciodată, deși se presupune că acesta se întinde mult la sud de ecuator.

Versiunea curentă din 13 iulie 2024 21:25

Lumea Albă este o planetă minoră ce a existat din momentul Fărâmării, luând locul Lumii în realitatea Lumii Albe, una dintre cele două realități din sfera locală a Fărâmării. Planeta din cealaltă realitate se numește Lumea Neagră.

Harta Lumii Albe

Caracteristici

Lumea Albă este a treia planetă de la Luminător, în jurul căreia se învârt doi sateliți naturali, Luna și Luceafărul.Este o planetă de categorie mică, laolaltă cu Mărgăritul și Scoica. Pe suprafața Lumii Albe există continente, oceane și mări. Uscatul este locuit de oameni, păduroi, rohmanii și smoliți.

Apele Lumii sunt pline de pești și alte vietăți marine, iar uscatul este acoperit într-o proporție foarte mare de vegetație, în special sub forma junglelor și pădurilor. Planeta este una propice vieții din toate punctele de vedere, în toate zonele climatice.

Considerații astronomice

Lumea Albă efectuează o rotație completă în jurul Luminătorului odată la 326 de zile, iar o rotație completă în jurul propriei axe are durata de 22 de ore. Axa de rotație a planetei este înclinată față de planul elipticii, ducând la apariția anotimpurilor. Acestea sunt în număr de 4 în zonele temperate. Oamenii și păduroii folosesc un călindar solar, împărțit în anotimpuri și luni.

Anotimpurile în zonele temperate

Anotimp Număr de luni Număr de săptămâni Număr de zile
Vara 5 17 83
Toamna 4 16 80
Iarna 5 17 83
Primăvara 4 16 80

Călindarul

Lunile anului au câte 20 de zile, cu exceția scurticelului de vară și a celui de iarnă, care au câte 3 zile.

Săptămânile anului au câte 5 zile, cu excepția săptămânilor din lunile Vătrarului și ale Genarului, care au câte 3 zile.

Anotimp Denumirea lunii

(graiul omenesc / pădurean)

Denumirea lunii

(graiul rohmănesc)

Durata în săptămâni Durata în zile
Vara Cireșar ? 4 20
Zăpușar ? 4 20
Vătrar (Scurticelul de vară) ? 1 3
Măsălar ? 4 20
Umbrar ? 4 20
Toamna Răpciune ? 4 20
Secelar ? 4 20
Vinicer ? 4 20
Brumar ? 4 20
Iarna Undrea ? 4 20
Ningău ? 4 20
Genar (Scurticelul de iarnă) ? 1 3
Scrâșnet ? 4 20
Făurar ? 4 20
Primăvara Germănar ? 4 20
Frunzar ? 4 20
Prier ? 4 20
Florar ? 4 20
Total
4 anotimpuri 16 luni a câte 20 de zile fiecare

2 luni a câte 3 zile fiecare

64 săptămâni a câte 5 zile fiecare

2 săptămâni a câte 3 zile fiecare

326 zile

Anul Nou

Anul Nou la oameni, păduroi și smoliți este întotdeauna a doua zi a Vătrarului, cea mai lungă zi a anului, aflată în mijlocul celei mai scurte lunii a verii, lună care ține doar 3 zile.

La rohmani, anul nou este întotdeauna a doua zi a Genarului, cea mai scurtă zi a anului, aflată în mijlocul celei mai scurte lunii a iernii, lună care ține doar 3 zile.

Săptămâna

Săptămâna are întotdeauna câte 5 zile, cu excepția săptămânilor din lunile speciale Vătrar și Genar, care au câte 3 zile.

Zilele săptămânilor de 5 zile
Oameni Păduroi Rohmani
Luni Luni ?
Harți Harți ?
? ? ?
Fârtători Fârtători ?
Târg ? ?
Zilele săptămânilor de 3 zile
Oameni Păduroi Rohmani
Luni Luni ?
Harți Harți ?
? ? ?

Oceane și mări

Oceane

Cel mai mare ocean, care înconjoară toate continentele cunoscute, este Apa Harțiului.

În nordul planetei există un ocean înghețat, cunoscut sub numele de Noianul Înghețat. În cea mai mare parte a anului, cea mai mare parte a acestui ocean este înghețată la suprafață, așa cum o indică și numele.

Mări

Marea Vântoaselor este o porțiune a Apei Harțiului mărginită la nord de Tărâmul Negurilor și la nord-est de Ținutul Omenesc. La sud și la vest se pierde în Apa Harțiului.

Marea cea Mare, sau Nal Hutuc în graiul rohmănesc, este o mare semi-închisă, mărginită la nord de Tărâmul Ghețurilor, la vest de Ținutul Omenesc și la sud și sud-est de Ținutul Rohmănesc.

Adâncimile de Miazăzi, sau Nal Șeruc în graiul rohmănesc, este o mare semi-închisă, mărginită la sud de Ținutul Smoliților, la nord și nord-est de Ținutul Rohmănesc, la nord și nord-vest de Ținutul Omenesc și la sud-vest de arhipelagul Ostroavele Lotrilor.

Continente

Cel mai mare continent cunoscut este Tărâmul Negurilor, mărginit la vest de Apa Harțiului, la nord și nord-est de Noianul Înghețat, la est de Ținutul Omenesc și la sud de Marea Vântoaselor.

Al doilea continent cunoscut, în ordinea întinderii, este Ținutul Omenesc, mărginit la nord-vest de Tărâmul Negurilor, la sud-vest de Marea Vântoaselor, la sud de Apa Harțiului, la nord-est de Tărâmul Ghețurilor, la est de Marea cea Mare și la sud-est de Adâncimile de Miazăzi.

Al treilea continent cunoscut, în ordinea întinderii, este Ținutul Rohmănesc, mărginit la nord de Marea cea Mare, la est de Apa Harțiului și la sud și sud-vest de Adâncimile de Miazăzi. În graiul rohmănesc, acesta este cunoscut drept Dol Rohman.

Al patrulea continent cunoscut este Ținutul Smoliților, mărginit la nord de Adâncimile de Miazăzi și la est și vest de Apa Harțiului. Adevărata întindere a acestui continent, precum și limitele sale sudice nu au fost cunoscute niciodată, deși se presupune că acesta se întinde mult la sud de ecuator.

Seminții

Apariția diverselor seminții

Lumea a fost inițial leagânul uriașilor, cunoscuți și sub numele de novaci, o populație care a stăpânit întreaga planetă timp de zeci de mii de ani, până la exterminarea lor de către Ziditor. Semințiile care au venit după seminția uriașilor nu au cunoscut prea multe despre aceștia, cu excepția arhitecturii lăsate în urmă de ei, o parte din ele dăinuind și azi.

Următoarele seminții create de către Ziditor au fost strămoșii și rohmanii. Rohmanii au evoluat exclusiv în limitele Ținutului Rohmănesc, iar strămoșii au apărut inițial în Ținutul Smoliților, de unde o parte a migrat la nord, în Ținutul Omenesc, prin Ostroavele Lotrilor. Apele din jurul acestui arhipelag au înghețat în timpul unei glaciațiuni, permițându-le trecerea. Strămoșii au cunoscut o perioadă de explozie demografică în noul continent, de unde părți din seminția lor au migrat mai departe către Tărâmul Negurilor și chiar și către Tărâmul Ghețurilor.

O parte dintre strămoși s-au așezat în zonele de coastă și de câmpie, iar restul au ocupat pădurile. Cei dintâi au evoluat ulterior în oameni, iar cei din urmă au evoluat în păduroi. Strămoșii care au rămas în Ținutul Smoliților sunt smoliții de azi.

După Fărâmare

Fărâmarea a marcat momentul în care s-a deschis un număr foarte mare de gârliciuri în Lumea Albă, prin care au venit din Lumea Neagră oameni, rohmani și morți vii, însoțiți de bosorcăi. Așa a început Năpasta, o serie de evenimente prin care nenumărate vieți au fost luate de către forțele Nefârtatului.

Formațiuni statale și triburi

La momentul Fărâmării, semințiile existente erau organizate în formațiuni statale și triburi:

Continent Zonă Formațiune statală / Trib Seminție Capitală
Tărâmul Negurilor Crăia Celestă a Plaiurilor Crăia Celestă a Plaiurilor Oameni Poarta Cerului
Făgetu Vechi Raskoporis Păduroi Raskoporis*
Sermedaxis Sermedaxis*
Țara Bâscășească Țara Bâscășească Oameni Mărăcinești
Bungetu Artanetes Păduroi Artanetes*
Urdenos Urdenos*
Ținutul Omenesc Despotatul Lefteresc Despotatul Lefteresc Oameni Politia Călugărească
Harpaxos Păduroi Harpaxos*
Tokainos Tokainos*
Cnezatul Dobromiresc Cnezatul Dobromiresc Oameni Baștea Mare
Deoptenus Păduroi Deoptenus*
Țara Baldovinească Țara Baldovinească Oameni Lespedea
Ostrobates Păduroi Ostrobates*
Tărâmul Ghețurilor Plaiurile Geroase -** Oameni -**
Ținutul Rohmănesc Ținutul Rohmănesc Ram Urmud Rohmani Ram Urmud*
Ram Tenud Ram Tenud*
Ram Ormud Ram Ormud*
Ram Golud Ram Golud*
Ram Varud Ram Varud*
Ram Șaud Ram Șaud*
Ținutul Smoliților Ținutul Smoliților diverse triburi*** Smoliți -

Rohmanii Lumii Albe au fost exterminați de o molimă pe care o ceată de rohmani din Lumea Neagră care erau imuni la ea au adus-o cu ei, fără știrea lor. Rohmanii de azi din Lumea Albă sunt cu toții urmașii acestei cete de rohmani.

Crăia Celestă a Plaiurilor a fost o formațiune statală care a dispărut în întregime în urma Năpastei.

* Păduroii și rohmanii nu au noțiunea de capitală sau de formațiune statală, considerând că întreaga seminție aparține aceleiași națiuni, care este împărțită în triburi. Și unii, și alții au un nivel de dezvoltare similar cu neoliticul.

** Oamenii din Plaiurile Geroase nu sunt organizați statal și duc un trai nomad, fără o capitală stabilă.

*** Smoliții sunt organizați în nenumărate triburi ce se războiesc între ele, unele dintre acestea grupate în alianțe, dar nu au noțiunea apartenenței la o națiune comună. Nu există capitale, nivelul de dezvoltare al smoliților fiind comuna primitivă.