Lumea

Lumea^† a fost o planetă minoră ce a existat până în momentul Fărâmării, locul său fiind luat de Lumea Albă și Lumea Neagră în cele două realități în care planeta a fost înglobată de sfera locală a Fărâmării. A fost creată de către Ziditor.

Caracteristici

Lumea^† a fost a treia planetă de la Luminător, în jurul căreia se învârteau doi sateliți naturali, Luna și Luceafărul. A fost o planetă de categorie mică, laolaltă cu Mărgăritul și Scoica. Pe suprafața Lumii au existat continente, oceane și mări. Pe uscat au apărut strămoșii^† și rohmanii, iar mai târziu din strămoși au evoluat smoliții, oamenii și păduroii.

Apele Lumii au fost pline de pești și alte vietăți marine, iar uscatul a fost acoperit într-o proporție foarte mare de vegetație, în special sub forma junglelor și pădurilor. Planeta a fost propice vieții din toate punctele de vedere, în toate zonele climatice.

Considerații astronomice

Lumea^† efectua o rotație completă în jurul Luminătorului odată la 326 de zile, iar o rotație completă în jurul propriei axe avea durata de 22 de ore. Axa de rotație a planetei era înclinată față de planul elipticii, ducând la apariția anotimpurilor. Acestea erau în număr de 4 în zonele temperate. Strămoșii^†, oamenii și păduroii foloseau un călindar solar, împărțit în anotimpuri și luni.

Anotimpurile în zonele temperate

Anotimp	Număr de luni	Număr de săptămâni	Număr de zile
Vara	5	17	83
Toamna	4	16	80
Iarna	5	17	83
Primăvara	4	16	80

Călindarul

Lunile anului aveau câte 20 de zile, cu exceția scurticelului de vară și a celui de iarnă, care aveau câte 3 zile.

Săptămânile anului aveau câte 5 zile, cu excepția săptămânilor din lunile Vătrarului și ale Genarului, care aveau câte 3 zile.

Anotimp	Denumirea lunii (oameni și păduroi)	Denumirea lunii (rohmani)	Durata în săptămâni	Durata în zile
Vara	Cireșar	?	4	20
	Zăpușar	?	4	20
	Vătrar (Scurticelul de vară)	?	1	3
	Măsălar	?	4	20
	Umbrar	?	4	20
Toamna	Răpciune	?	4	20
	Secelar	?	4	20
	Vinicer	?	4	20
	Brumar	?	4	20
Iarna	Undrea	?	4	20
	Ningău	?	4	20
	Genar (Scurticelul de iarnă)	?	1	3
	Scrâșnet	?	4	20
	Făurar	?	4	20
Primăvara	Germănar	?	4	20
	Frunzar	?	4	20
	Prier	?	4	20
	Florar	?	4	20
Total
4 anotimpuri	16 luni a câte 20 de zile fiecare 2 luni a câte 3 zile fiecare		64 săptămâni a câte 5 zile fiecare 2 săptămâni a câte 3 zile fiecare	326 zile

Anul Nou

Anul Nou la strămoși^†, oameni, păduroi și smoliți era întotdeauna a doua zi a Vătrarului, cea mai lungă zi a anului, aflată în mijlocul celei mai scurte lunii a verii, lună care ținea doar 3 zile.

La rohmani, anul nou era întotdeauna a doua zi a Genarului, cea mai scurtă zi a anului, aflată în mijlocul celei mai scurte lunii a iernii, lună care ținea doar 3 zile.

Săptămâna

Săptămâna avea întotdeauna câte 5 zile, cu excepția săptămânilor din lunile speciale Vătrar și Genar, care aveau câte 3 zile.

Zilele săptămânilor de 5 zile

Oameni	Păduroi	Rohmani
Luni	Luni	?
Harți	Harți	?
?	?	?
Fârtători	Fârtători	?
Târg	?	?

Zilele săptămânilor de 3 zile

Oameni	Păduroi	Rohmani
Luni	Luni	?
Harți	Harți	?
?	?	?

Oceane și mări

Oceane

Cel mai mare ocean, care înconjura toate continentele cunoscute, era Apa Harțiului.

În nordul planetei exista un ocean înghețat, cunoscut sub numele de Noianul Înghețat. În cea mai mare parte a anului, cea mai mare parte a acestui ocean era înghețată la suprafață, așa cum o indica și numele.

Mări

Marea Vântoaselor era o porțiune a Apei Harțiului mărginită la nord de Tărâmul Negurilor și la nord-est de Ținutul Omenesc. La sud și la vest se pierdea în Apa Harțiului.

Marea cea Mare, sau Nal Hutuc în graiul rohmănesc, era o mare semi-închisă, mărginită la nord de Tărâmul Ghețurilor, la vest de Ținutul Omenesc și la sud și sud-est de Ținutul Rohmănesc.

Adâncimile de Miazăzi, sau Nal Șeruc în graiul rohmănesc, era o mare semi-închisă, mărginită la sud de Ținutul Smoliților, la nord și nord-est de Ținutul Rohmănesc, la nord și nord-vest de Ținutul Omenesc și la sud-vest de arhipelagul Ostroavele Lotrilor.

Continente

Cel mai mare continent cunoscut era Tărâmul Negurilor, mărginit la vest de Apa Harțiului, la nord și nord-est de Noianul Înghețat, la est de Ținutul Omenesc și la sud de Marea Vântoaselor.

Al doilea continent cunoscut, în ordinea întinderii, era Ținutul Omenesc, mărginit la nord-vest de Tărâmul Negurilor, la sud-vest de Marea Vântoaselor, la sud de Apa Harțiului, la nord-est de Tărâmul Ghețurilor, la est de Marea cea Mare și la sud-est de Adâncimile de Miazăzi.

Al treilea continent cunoscut, în ordinea întinderii, era Ținutul Rohmănesc, mărginit la nord de Marea cea Mare, la est de Apa Harțiului și la sud și sud-vest de Adâncimile de Miazăzi. În graiul rohmănesc, acesta este cunoscut drept Dol Rohman.

Al patrulea continent cunoscut era Ținutul Smoliților, mărginit la nord de Adâncimile de Miazăzi și la est și vest de Apa Harțiului. Adevărata întindere a acestui continent, precum și limitele sale sudice nu au fost cunoscute niciodată, deși s-a presupus că acesta se întinde mult la sud de ecuator.

Seminții

Lumea^† a fost inițial leagânul uriașilor^†, cunoscuți și sub numele de novaci, o populație care a stăpânit întreaga planetă timp de zeci de mii de ani, până la exterminarea lor de către Ziditor. Semințiile care au venit după seminția uriașilor^† nu au cunoscut prea multe despre aceștia, cu excepția arhitecturii lăsate în urmă de ei.

Următoarele seminții create de către Ziditor au fost strămoșii^† și rohmanii. Rohmanii au evoluat exclusiv în limitele Ținutului Rohmănesc, iar strămoșii^† au apărut inițial în Ținutul Smoliților, de unde o parte a migrat la nord, în Ținutul Omenesc, prin Ostroavele Lotrilor. Apele din jurul acestui arhipelag au înghețat în timpul unei glaciațiuni, permițându-le trecerea. Strămoșii^† au cunoscut o perioadă de explozie demografică în noul continent, de unde părți din seminția lor au migrat mai departe către Tărâmul Negurilor și chiar și către Tărâmul Ghețurilor.

O parte dintre strămoși^† s-au așezat în zonele de coastă și de câmpie, iar restul au ocupat pădurile. Cei dintâi au evoluat ulterior în oameni, iar cei din urmă au evoluat în păduroi. Strămoșii^† care au rămas în Ținutul Smoliților sunt smoliții de azi.

Formațiuni statale și triburi

La momentul Fărâmării, semințiile existente erau organizate în formațiuni statale și triburi:

Continent	Zonă	Formațiune statală / Trib	Seminție	Capitală
Tărâmul Negurilor	Crăia Celestă a Plaiurilor†	Crăia Celestă a Plaiurilor†	Oameni	Poarta Cerului†
	Făgetu Vechi	Raskoporis	Păduroi	Raskoporis*
		Sermedaxis		Sermedaxis*
	Țara Bâscășească	Țara Bâscășească	Oameni	Mărăcinești
	Bungetu	Artanetes	Păduroi	Artanetes*
		Urdenos		Urdenos*
Ținutul Omenesc	Despotatul Lefteresc	Despotatul Lefteresc	Oameni	Politia Călugărească
		Harpaxos	Păduroi	Harpaxos*
		Tokainos		Tokainos*
	Cnezatul Dobromiresc	Cnezatul Dobromiresc	Oameni	Baștea Mare
		Deoptenus	Păduroi	Deoptenus*
	Țara Baldovinească	Țara Baldovinească	Oameni	Lespedea
		Ostrobates	Păduroi	Ostrobates*
Tărâmul Ghețurilor	Plaiurile Geroase	-**	Oameni	-**
Ținutul Rohmănesc	Ținutul Rohmănesc	Ram Urmud	Rohmani	Ram Urmud*
		Ram Tenud		Ram Tenud*
		Ram Ormud		Ram Ormud*
		Ram Golud		Ram Golud*
		Ram Varud		Ram Varud*
		Ram Șaud		Ram Șaud*
Ținutul Smoliților	Ținutul Smoliților	diverse triburi***	Smoliți	-

* Păduroii și rohmanii nu au avut noțiunea de capitală sau de formațiune statală, considerând că întreaga seminție aparține aceleiași națiuni, care era împărțită în triburi. Și unii, și alții aveau un nivel de dezvoltare similar cu neoliticul.

** Oamenii din Plaiurile Geroase nu erau organizați statal și duceau un trai nomad, fără o capitală stabilă.

*** Smoliții erau organizați în nenumărate triburi ce se războiau între ele, unele dintre acestea grupate în alianțe, dar nu aveau noțiunea apartenenței la o națiune comună. Nu existau capitale, nivelul de dezvoltare al smoliților fiind comuna primitivă.